piesă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIÉSĂ, piese, s. f. 1. Parte demontabilă a unei mașini, a unui mecanism, a unui instrument, a unei construcții; organ de mașină sau element component al unui mecanism, instrument, aparat etc. ♦
Piesă anatomică = parte dintr-un cadavru preparată special pentru disecție și pentru studii anatomice.
2. Obiect sau ființă care face parte dintr-o categorie, dintr-o serie de obiecte sau de ființe identice sau asemănătoare. ♦
Spec. Fiecare dintre obiectele de îmbrăcăminte care fac parte dintr-un ansamblu vestimentar. ♦
Spec. Fiecare dintre figurile sau obiectele unor jocuri sportive sau de societate. ♦
Spec. Fiecare dintre armele de artilerie aflate în dotarea unei unități, a unui stat etc. ♦ Monedă metalică.
3. Fiecare dintre actele, documentele, însemnările cuprinse într-un dosar sau într-o colecție.
4. Obiect de valoare sau operă de artă, expuse într-un muzeu sau făcând parte dintr-o colecție.
5. Operă literară compusă în formă de dialog și destinată reprezentării pe scenă; operă dramatică. ♦
P. gener. Operă literară.
6. Compoziție muzicală. – Din
fr. pièce.