naționalist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NAȚIONALÍST, -Ă, naționaliști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care propagă naționalismul, care are la bază sau susține naționalismul, referitor la naționalism.
2. S. m. și
f. Adept al naționalismului. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
lat. nationalista, fr. nationaliste, it. nazionalista, germ. Nationalist.naționalist (Dicționar de neologisme, 1986)NAȚIONALÍST, -Ă adj. Referitor la naționalism, propriu naționalismului. //
s.m. și f. Partizan, adept al naționalismului. [Pron.
-ți-o-. / cf. fr.
nationaliste].
naționalist (Marele dicționar de neologisme, 2000)NAȚIONALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al naționalismului. (< fr.
nationaliste, germ.
Nationalist)
naționalist (Dicționaru limbii românești, 1939)* naționalíst, -ă s. și adj. Partizan al naționalizmuluĭ:
deputat, ziar naționalist.naționalist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)naționalíst (-ți-o-) adj. m.,
s. m.,
pl. naționalíști; adj. f.,
s. f. naționalístă, pl. naționalístenaționalist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)naționalist a. și m. partizan al unității neamului (românesc).