herul (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HERÚL, -Ă, heruli, -e, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană dintr-un neam germanic din uniunea de triburi a goților.
2. Adj. Care se referă la heruli (
1), care aparține herulilor. – Din
fr. Hérules.herul (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)herúl adj. m.,
s. m.,
pl. herúli; adj. f.,
s. f. herúlă, pl. herúle