emitent - explicat in DEX

emitent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EMITÉNT, -Ă, emitenți, -te, adj. Care emite hârtii de valoare, bancnote etc. – Din lat. emittens, -ntis, it. emittente.

emitent (Dicționar de neologisme, 1986)
EMITÉNT, -Ă adj. Care emite (hârtii de valoare, bancnote, unde electromagnetice etc.). [Cf. lat. emittens].

emitent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EMITÉNT, -Ă adj. care emite (hârtii de valoare, bancnote, unde) (< it. emittente, lat. emittens)

emitent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!emitént adj. m., s. m., pl. emiténți; adj. f. emiténtă, pl. emiténte

emitent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EMITÉNT, -Ă, emitenți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care emite hârtii de valoare, bancnote etc. 2. S. m. (Lingv.) Emițător. 3. S. m. Organism (stat, companie publică sau privată, organism internațional) care lansează un împrumut. — Din lat. emittens, -ntis, it. emittente.