chițoran - explicat in DEX

chițoran (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CHIȚORÁN, chițorani, s. m. Șoarece mare de câmp, cu botul foarte ascuțit (Sorex vulgaris). – Cf. chițcan.

chițoran (Dicționaru limbii românești, 1939)
chițorán, chițorlán și mitorlán m. (cp. cu chiț-can și sufixu -oran, -orlan). Vest. Cîrtiță. Guzgan de cîmp, popondoc. – În Tulcea ñițoran, popondoc.

chițoran (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
chițorán s. m., pl. chițoráni

chițoran (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
chițoran m. șoarece de câmp cu botul ascuțit, strică foarte mult porumbul (Sorex). [Derivat din chițăi (ca chițcan din chițcăi)].

chițoran (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CHIȚORÁN, chițorani, s. m. Șoarece mare de câmp, cu botul foarte ascuțit (Sorex vulgaris). — Cf. chițcan.