adnotație - explicat in DEX

adnotație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ADNOTÁȚIE, adnotații, s. f. Adnotare. – Din lat. adnotatio, annotatio.

adnotație (Dicționar de neologisme, 1986)
ADNOTÁȚIE s.f. Adnotare. [Gen. -iei, var. adnotațiune s.f. / cf. lat. adnotatio, fr. adnotation].

adnotație (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ADNOTÁȚIE s. f. adnotare. (< lat. adnotatio)

adnotație (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ADNOTÁȚIE, adnotații, s. f. Adnotare. – Lat. lit. adnotatio, -onis.

adnotație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
adnotáție (rar) (-ți-e) s. f., art. adnotáția (-ți-a), g.-d. art. adnotáției; pl. adnotáții, art. adnotáțiile (-ți-i-)

adnotație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ADNOTÁȚIE, adnotații, s. f. (Rar) Adnotare. — Din lat. adnotatio, annotatio.