adnotare - explicat in DEX

adnotare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ADNOTÁRE, adnotări, s. f. Acțiunea de a adnota și rezultatul ei; (concr.) însemnare, notă care explică, întregește un text; adnotație. – V. adnota.

adnotare (Dicționar de neologisme, 1986)
ADNOTÁRE s.f. Acțiunea de a adnota și rezultatul ei; (concr.) notă explicativă, însemnare pe marginea unui text; adnotație. ♦ Caracterizare scurtă a unei cărți, indicând tematica ei și categoria de cititori căreia i se adresează. [< adnota].

adnotare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ADNOTÁRE s. f. acțiunea de a adnota. ◊ notă explicativă, însemnare pe marginea unui text; adnotație. (< adnota)

adnotare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ADNOTÁRE, adnotări, s. f. Acțiunea de a adnota și rezultatul ei; (concr.) însemnare, notă care explică, întregește un text.

adnotare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
adnotáre s. f., g.-d. art. adnotắrii; pl. adnotắri

adnotare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ADNOTÁRE, adnotări, s. f. Acțiunea de a adnota și rezultatul ei; (concr.) însemnare, notă care explică, întregește un text; adnotație. — V. adnota.