TRANSAMINARE TRANSAMINARE, s. f. / transamination, s. f. / transamina-tion. [Lat. trans = peste, dincoh; gr. ammoniakon = sare de amotdu, gasita m apropierea tempClu-ui Cui Jupiter Amman dm LUna; -Hid.] Reactie biochimica de schimb a unei functii amina provenind de la un aminoacid cu o functie cetona de la un a-cetoadd. T. joaca rol important in degradarea proteinelor si in sinteza glucozei din substante neglucidice. V. transaminaza.