SPLINA SPLINA, s. t. / rate, s. f. / spleen, splen. NA: lien. {Qr. splen, -enos = splina.} Cel mai mare organ al sistemului limfoid, cu masa de circa 150-200 g si diametrul longitudinal de circa 125 mm, care include un volum de circa 150-200 ml sange. Este situata Tn loja subfrenica stanga, laterostomacal, deasupra unghiului colic stang. S. este specializata in colectarea anti-genilor prezenti Tn circulate, precum si tn fixarea protozoarelor, bacteriilor, ca si a diferitelor substante chimice. AportuI san-guin este asigurat de o singura artera splenica, divizata tn ramuri din ce Tn ce mai mid dupa strapungerea hilului la nivelul capsulei. La nivelul arteriolelor se gasesc "mansoane" de limfocite (ted limfatice periarteriolare) de care sunt atasati foliculii limfatici. Tecile limfatice si foliculii prezinta o coroana de limfodte si macrofage. Acest tesut limfatic constituie pulpa alba a splinei, care se afla raspandita in pulpa rosie. Pulpa rosie (alcatuita din sinusuri pline cu sange, delimitate de celule reticuloendoteliale) formeaza majoritatea tesutului splenic si este sediul colectarii si distructiei eritrocitelor senescente. In viata intrauterina si la nou-nascut, s. are functie hematoformatoare. Similar ganglionilor limfatici (*nodul limfatic), Tn anumite zone ale splinei sunt prezente limfocite si celule accesorii. Astfel, tecile limfatice periarteriolare contin Tndeosebi *limfocite T, iar foliculii limfatici contin limfocite B. Tn esenta, functia splinei si raspunsul ei fata de antigeni sunt similare nodulilor limfatici. Diferenta esentiala consta Tn faptui ca'splina reprezinta sediul major al raspunsurilor imune fata de antigeni prezenti In cir-culatie, Tn timp ce nodulii sunt implicati Tn reactia fata de antigeni prezenti Tn limfa. *Splenomegalia se poate afia la originea unor boli sau se poate produce In cazul anumitor afectiuni. Ablatia sa nu pune viata Tn pericol, deoarece functiile splinei sunt preluate de ganglionii limfatici, ficat si maduva osoasa. V. si nodul limfatic.