SELENIU SELENIU, s. n. / selenium, s. m. / selenium. [QT. se/ene = [una; maw dat de. 'Serzelius.] ElementuI chimic cu numar atomic 34 si masa atomica 78,96. Simbol Se. Este bi-, tetra- si hexavalent. Prezinta mai multe modificari alotropice: s. rosu, monoclinic; s. cenusiu, hexagonal; s. amorf, de culoare bruna-neagra. S. cenusiu, denumit si ,,metalic", este utilizat la fabri-carea celulelor fotoelectrice, deoarece prezinta o conductivitate electrica particulara, care variaza cu iluminarea. In organism este un *oligoelement care reprezinta un component esential al deiodinazei, enzima ce catalizeaza producerea *triiodotironinei ^3) din *tiroxina (T^ ?n glanda *tiroida. DeficituI in s. afectea-za producerea Ty O serie de compusi de s. sunt utilizati pentru proprietatile lor antifungice in *micozele scalpului si pentru combaterea matretei, sub forma de sampon.