NOMA NOMA, s. f. / noma, s. m. / noma. [Cfr. nome = ocfiunea lie. a roade., dt ia nemein = a made..} Ulceratie a peretelui obrazului, pe care Tl perforeaza uneori, facand sa comunice cavitatea bucala cu exteriorul, din cauza unor tulburari trofice de etiologie infectioasa. Poate complica o stomatita ulceroasa necrotica sau o boala generala epuizanta. Sin.: stomatita gan-grenoasa.