NEVRITA NEVRITA, s. f. / nevrite, s. f. / neuritis, pi. neuritides. [Cjr. neuron = nerv; -ita.] Alterare patologica de tip inflamatoriu sau degenerativ a unuia sau mai multor trunchiuri nervoase, cu diminuarea sau pierderea conductiei nervoase. N. poate fi de origine infectioasa, toxica, traumatica, metabolica sau caren-tiala. Simptomatologia depinde de nervii afectati si consta in dureri, alterare a sensibilitatii, tulburari motorii. Forme: 1) N. alergica experimentala se produce prin administrarea de 'adjuvant Freund, care determina demielinizarea nervilor. 2) N. chi-rurgicala, consecutiva unui traumatism sau unei supuratii pre-lungite. 3) N. interstitiala hipertrofica progresiva: reactie conjunctiva cu infiltratie limfoplasmodtara si fibroblastica in peri-nerv si In endonerv. Prin hiperplazie conjunctiva, nervii se Ingroasa. Sin.: boala/sindrom Dejerine-Sottas. 4) N. optica (v.). 5) N. parenchimafoasa, cu alterarea tedi de mielina si apoi a nevraxului. 5) N. radiculara (v.).