LEUCOCIT LEUCOCIT, s. n. / leucocyte, s. m. / leukocyte. [Cyr. leukos = aib, kytos = cdnla.} Element figurat al sangelui circulant, celula nucleata, de dimensiuni variabile dupa tip si de forma In general rotunjita. Se disting trei categorii de 1.: 1) Polinucleare sau *granulocite (neutrofile, bazofile si eozinofile). 2) *Limfocite. 3) *Monocite. Tmpreuna cu eritrocitele si trombocitele, I. consti-tuie ansamblul elementelor figurate din sangele circulant. Con-centratia normala a I. din sange este de 5 000-10 000/mm3. Cresterea numarului de I. (*leucocitoza) indica o infectie acuta sau un alt proces patologic (ex.: unele *leucemii), iar scaderea - o imunodeficienta sau o infectie care a general o depletie de I. V. si tab. const. hematol.