HIPERTROMBOCITEMIE HIPERTROMBOCITEMIE, s. f. / hyperthrombocytemie, s. f. / thrombocytosis. [Cjr. hyper = mai mutt; thrombus = cfieag;kytos = celula.; haima, -atos = sange.} Cresterea excesiva a numarului de trombocite In circulate periferica, uneori peste un milion pe mm3. Se constata In stari infectioase, stari posthe-moragice, leucoza mieloida cronica, boala Vaquez, h. esentiala etc. Cresterea numarului de trombocite duce nu la tromboza, ci la hemoragii.