HIPERCALCEMIE HIPERCALCEMIE, s. f. / hypercalc6mie, s. f. / hypercal-c(a)emia. [Qr. hyper = mai mutt; (at. calx, ca]cis = var, cai-ciu; gr. haima, -atos = sdnge.] Cresterea concentratiei de cal-ciu din sange peste 5,2 mEq/l sau 2,6 mmol/l. H. se constata in bolile ce provoaca "osteoliza (In afara *bolii Paget) si In absorbtia crescuta de calciu, Indeosebi In hipervitaminoza D. H. se manifesta printr-un sindrom clinic: anorexie, paloare, slabire, astenie, vomismente si, uneori, *diabet insipid. H. idio-patica este asociata cu Intarziere In dezvoltarea mentala si anomalii cardiace.