BOALA ALZHEIMER BOALA ALZHEIMER, [Alois Alzheimer, neurolog si psihiatru german, profesor la 'SresCau (m present 'Wroclavi, Toionia), 1964-1915.] Denumire prin care, in prezent, este desemnat ansamblul dementelor degenerative primare care pot debuta atat in perioada senescentei, cat si inainte de aceasta, prevalenta b. crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). B. A. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. Sunt evidente indeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale, leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali. Tabloul clinic este in relatie cu evolutia b. in formele de debut, testele psihometrice (memorie imediata, retentie vizuala, vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale. Progresiv, este manifesta clinic dementa accentuata, cu tulburari mari de memorie, dezorientare temporo-spatiala, afazie, agnozie, apraxie, iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. Cea mai profunda alterare afecteaza functiile cognitive: amnezie indeosebi anterograda, tulburari ale limbajului oral si scris, discalculie, la care se adauga apraxia si agnozia. Etiopatogenia b. A. nu este clarificata. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali, indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice. S-a constatat, de asemenea, ca in placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic, denumit A-p, alcatuit din 39-42 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor, care este o glicoproteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe. Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21. Unii autori sustin patogeneza printr-un virus lent. V. si boala Pick. Sin.: dementa presenila, dementa Alzheimer, scleroza Alzheimer.