radiciform - explicat in DEX

radiciform (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RADICIFÓRM, -Ă, radiciformi, -e, adj. (Bot.) Care are forma unei rădăcini. – Din fr. radiciforme.

radiciform (Dicționar de neologisme, 1986)
RADICIFÓRM, -Ă adj. Care are forma unei rădăcini. [< fr. radiciforme, cf. lat. radix – rădăcină, forma – formă].

radiciform (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RADICIFÓRM, -Ă adj. de forma sau de natura unei rădăcini. (< fr. radiciforme)

radiciform (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
radicifórm adj. m., pl. radicifórmi; f. radicifórmă, pl. radicifórme

radiciform (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RADICIFÓRM, -Ă, radiciformi, -e, adj. (Bot.) Care are forma unei rădăcini. — Din fr. radiciforme.