quisling - explicat in DEX

quisling (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
QUÍSLING, quislingi, s. m. (Livr.) Colaboraționist (cu hitleriștii); trădător de patrie. [Pr.: cvisling și chisling] – Din n. pr. Quisling.

quisling (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)
QUÍSLING, quíslingi, s.m. [quis- pron. norv. cvis- / fr. chis-]

quisling (Dicționar de neologisme, 1986)
QUÍSLING s.m. (Ist.) Colaboraționist; trădător de patrie. [Pron. cuisling. / cf. Quisling – om politic norvegian, care a colaborat cu fasciștii].

quisling (Marele dicționar de neologisme, 2000)
QUÍSLING [Pron.: chis-] s. m. colaboraționist (cu hitleriștii); trădător de patrie. (< engl. quisling)

quisling (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
QUISLING [cvísliŋ], Vidkun (1887-1945), om politic norvegian. Organizator al partidului fascist din Norvegia (1933). Ca prim-min. (apr. 1940 și 1942-1945) a colaborat cu ocupanții naziști la reprimarea patrioților norvegieni. Numele lui a devenit sinonim cu trădarea de țară și cu colaboraționismul. După război, judecat, condamnat la moarte și executat.

quisling (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
quísling [quis pron. cvis/chis] s. m., pl. quíslingi

quisling (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
QUÍSLING, quislingi, s. m. (Livr.) Colaboraționist (cu hitleriștii); trădător de patrie. [Pr.: cvisling și chisling] — Din n. pr. Quisling.