pupăză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÚPĂZĂ, pupeze, s. f. 1. Pasăre insectivoră migratoare, cu penaj pestriț, cu ciocul lung și curbat și cu o creastă de pene mari, portocalii, în vârful capului
(Upupa epops). ◊
Expr. A-i merge (cuiva)
gura ca pupăza = a vorbi mult, a fi flecar.
A-i cânta (cuiva)
pupăza = a-i merge rău, a nu avea noroc.
2. Fig. (
Fam.) Persoană flecară. ♦ Femeie îmbrăcată sau fardată strident;
p. ext. femeie de moravuri ușoare.
3. (
Reg.) Colac (în formă de pasăre sau de cuib de pasăre). ◊
Expr. Colac peste pupăză sau
pupăză peste colac, se spune când peste un necaz deja existent vine altul (și mai mare). –
Cf. alb. pupëzë.