prescurta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRESCURTÁ, prescurtez, vb. I.
Tranz. A reduce dimensiunile unui text; a scurta un cuvânt, un titlu etc., a abrevia. –
Pre2 +
scurt.prescurta (Dicționar de neologisme, 1986)PRESCURTÁ vb. I. tr. A reduce dimensiunile unui text; a scurta un cuvânt; a abrevia. [<
pre- +
scurta].
prescurta (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRESCURTÁ vb. tr. a reduce dimensiunile unui text, ale unei expuneri etc.; a scurta un cuvânt, un titlu; a abrevia. (< pre- + scurta)
prescurta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!prescurtá (pre-scur-) vb.,
ind. prez. 3
prescurteázăprescurtà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)prescurtà v.
1. a (se) face mai scurt;
2. fig. a face să pară mai scurt.