mistifica - explicat in DEX

mistifica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MISTIFICÁ, mistífic, vb. I. Tranz. A induce în eroare; a înșela; p. ext. a denatura, a falsifica adevărul. – Din fr. mystifier, it. mistificare.

mistifica (Dicționar de neologisme, 1986)
MISTIFICÁ vb. I. tr. A denatura adevărul; a înșela, a păcăli: (p. ext.) a falsifica. [P.i. mistífic, 3,6 -că. / cf. fr. mystifier, it. mistificare].

mistifica (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MISTIFICÁ vb. tr. a denatura, a contraface adevărul; a înșela; a falsifica. (< fr. mystifier, it. mistificare)

mistifica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mistificá (a ~) vb., ind. prez. 3 mistífică

mistificà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
mistificà v. a abuza de credulitatea cuiva spre a-l amăgi.