kyrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)KYRIE s. f. (
Muz.)
1. (Și în sintagma
kyrie eleison) Invocație a divinității adoptată în cultul creștin.
2. Parte a misei (care se deschide prin kyrie
1). [
Pr.:
chí-] –
Cuv. gr.kyrie (Dicționar de neologisme, 1986)KYRIE s.f. (
Muz.) Începutul unei invocații într-o misă cântată. [Cf. it., fr.
kyrie < gr.
Kyrie eleison].
kyrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)KYRIE s. f. începutul unei invocații într-o misă la ortodoxși și la catolici. (< fr.
kyrie, gr.
Kyrie eleison)
kyrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)KYRIE s. f. 1. (Și în sintagma
kyrie eleison) Chiraleisa
(2). 2.(
Muz.) Parte a misei polifonice sau corale (care se deschide prin kyrie
1). [
Pr.:
chí-] —
Cuv. gr.