ereziarh (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EREZIÁRH s. m. șef al unei secte eretice; autor al unei erezii. (< fr. hérésiarque, lat. haeresiarcha)
ereziarh (Dicționaru limbii românești, 1939)
*ereziárh m. (vgr. ῾airesiárhes și -iarhos). Șefu uneĭ secte, autoru uneĭ ereziĭ.
ereziarh (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ereziarh m. autorul unei erezii, capul unei secte eretice.