descentra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESCENTRÁ, descentréz, vb. I.
Tranz. (Despre piesele unui aparat) A face să-și piardă poziția simetrică față de centru, a deplasa astfel încât axa piesei să nu mai coincidă cu axa dată. ◊
Refl. Roata s-a descentrat. –
Des1- +
centru (după
fr. décentrer).descentra (Dicționar de neologisme, 1986)DESCENTRÁ vb. I. tr., refl. A face să piardă sau a-și pierde poziția simetrică față de centru. [<
des- +
centra, după fr.
décentrer].
descentra (Marele dicționar de neologisme, 2000)DESCENTRÁ vb. tr., refl. a (se) deplasa astfel încât să-și piardă poziția simetrică față de centru. (după fr.
décentrer)
descentra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)descentrá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
descentreázădescentra (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DESCENTRÁ, descentrez, vb. I.
Tranz. (Despre piesele unui aparat) A face să-și piardă poziția simetrică față de centru, a deplasa astfel încât axa piesei să nu mai coincidă cu axa dată. ◊
Refl. Roata s-a descentrat. —
Pref. des- +
centra (după
fr. décentrer).