corobană (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COROBÁNĂ, corobane, s. f. (
Reg.) Scorbură de copac. –
Et. nec.corobană (Dicționaru limbii românești, 1939)corobánă f., pl.
ane și
ănĭ (rudă cu
coroboĭos).
Est. Trunchĭ scorburos, scorbură.
corobană (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)corobánă (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. corobánei; pl. corobánecorobană (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)corobană f. Mold. scorbură de copaciu. [Dintr’un primitiv *
corb (cf.
scorbură)].
corobană (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COROBÁNĂ, corobane, s. f. (
Reg.) Scorbură de copac. —
Et. nec.