cobaie - explicat in DEX

cobaie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COBÁIE, cobăi, s. f. (Reg.) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. – Probabil din cobe + suf. -aie.

cobaie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cobáie (găină) (reg.) s. f., g.-d. art. cobắii; pl. cobắi

cobaie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COBÁIE, cobăi, s. f. (Reg.) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. — Cobe + suf. -aie.

cobaĭe (Dicționaru limbii românești, 1939)
cobaĭe și gobaĭe f., pl. ăĭ (d. coabe, cobie). Mold. Iron. Pasăre de curte: gobaĭa a intrat în bucătărie și mĭ-a spart un pahar. V. angărie.