catalografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CATALOGRAFÍE s. f. Tehnică a alcătuirii cataloagelor de bibliotecă sau de muzeu; ramură a biblioteconomiei care studiază principiile și metodele întocmirii cataloagelor de bibliotecă. – Din
fr. catalographie.catalografie (Dicționar de neologisme, 1986)CATALOGRAFÍE s.f. Ramură a biblioteconomiei care studiază principiile și metodele întocmirii cataloagelor. ♦ Tehnica alcătuirii acestor cataloage. [Gen.
-iei. / < fr.
catalographie].
catalografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CATALOGRAFÍE s. f. ramură a biblioteconomiei care studiază principiile și metodele întocmirii cataloagelor de bibliotecă, de muzeu. (< fr.
catalographie)
catalografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)catalografíe (-lo-gra-) s. f.,
art. catalografía, g.-d. catalografíi, art. catalografíeicatalografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CATALOGRAFÍE s. f. Tehnică a alcătuirii cataloagelor de bibliotecă sau de muzeu; ramură a biblioteconomiei care studiază principiile și metodele întocmirii cataloagelor de bibliotecă. — Din
fr. catalographie.