cardie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÁRDIE, cardii, s. f. Orificiul superior al stomacului, situat la locul de unire dintre esofag și stomac. – Din
fr. cardia.cardie (Dicționar de neologisme, 1986)CÁRDIE s.f. (
Anat.) Orificiu superior al stomacului, care comunică cu esofagul și este situat foarte aproape de inimă. //
-cardie Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) inimă”, „cord”. [Gen.
-iei. / < fr.
cardia, cf. gr.
kardia – inimă].
cardie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CÁRDIE1 s. f. orificiu de comunicare dintre esofag și stomac, aproape de inimă. (< fr.
cardia)
cardie (Marele dicționar de neologisme, 2000)-CARDÍE2 elem. cardi(o)-.
cardie (Dicționaru limbii românești, 1939)*cárdie f. (vgr.
kardia, inimă).
Anat. Deschizătura de sus a stomahuluĭ [!] vecină cu inima.
cardie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cárdie (-di-e) s. f.,
art. cárdia (-di-a), g.-d. art. cárdiei; pl. cárdii, art. cárdiile (-di-i-)cardie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÁRDIE, cardii, s. f. Orificiul superior al stomacului, situat la locul de unire dintre esofag și stomac. — Din
fr. cardia.