apozițional (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)APOZIȚIONÁL, -Ă, apoziționali, -e, adj. (
Gram.) Cu valoare de apoziție; apozitiv. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. appositionnel.apozițional (Dicționar de neologisme, 1986)APOZIȚIONÁL, -Ă adj. Referitor la apoziție. [Pron.
-ți-o-. / cf. fr.
appositionnel].
apozițional (Marele dicționar de neologisme, 2000)APOZIȚIONÁL, -Ă adj. apozitiv. (< fr.
appositionnel)
apozițional (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)APOZIȚIONÁL, -Ă, apoziționali, -e, adj. (
Gram.) Cu valoare de apoziție; apozitiv. [
Pr.:
-ți-o-] —Din
fr. appositionnel.