TETRAPLEGIE TETRAPLEGIE, s. f. / t6trapl6gie, s. f. / tetraplegia. [gr. tetras = patru.; plege = [ovitwa.} Paralizia celor patru mem-bre, determinata eel mai frecvent de o sectiune a maduvei spinarii dupa o fractura sau o luxatie-fractura la nivelul regiu-nii cervicale a coloanei vertebrale.