PERSPIRATIE PERSPIRATIE, s. i. I perspiration, s. f. / perspiration. [Lot. perspirare = a sufia contifiuu (per = prill; spirare = a sufia).} Exhalarea unor vapori de apa sau a unor gaze printr-o mem-brana. Termenul este utilizat In medicina cu sensul de p. cutanata, desemnand atat schimburile gazoase care au loc prin piele (eliminare de vapori de apa, de acid carbonic, absoribtie de oxigen) continuu, imperceptibil (p. insensibila), cat si tran-spiratia (p. sensibila). P. este importanta Indeosebi la unele animale (ex.: broaste). V. sudatie, transpiratie.