PERSEVERATIE PERSEVERATIE, s. f. / perseveration, s. f. / perseveration. [Lat. perseveratio, -onis = perseverare, de la perseverare = a starui, a persevera (per = prin; severus = series, grav, so6rv..] Repetitia persistenta a aceluiasi raspuns verbal sau motor la diferiti stimuli. P. clonica, situatie In care o miscare este repetata. P. tonica, o conditie caracterizata prin mentinerea unei anumite pozitii. V. si catalepsie.