ORTOFORIE ORTOFORIE, s. f. / orthophorie, s. f. / orthophoria. [gr. orthos = drept, corect; pherein = a purta.} Echilibru oculo-motor perfect, manifestat prin capacitatea de a dirija cei doi ochi catre un punct determinat fara nici un efort, indiferent de directia privirii sau de distanta fata de obiectui fixat. Ant.: he-teroforie.