NECROZA NECROZA, s. f. / necrose, s. f. / necrosis. Cfr. nekrosis = nwrtificare, de la nekros = nwarte.] 1) Moarte celulara pato-logica, spre deosebire de *apoptoza, care reprezinta moarte celulara programata genetic. N. reprezinta oprirea patologica si definitiva a proceselor vitale la nivelul unei celule, al unui grup de celule sau al unui tesut si transformarile anatomopatolo-gice rezultate. Modificarile morfologice din n. sunt determinate de doua procese: a) digestia enzimatica a celulei, de catre enzimele proprii celulei (autoliza) sau provenind din lizozomii leucocitelor migrate (heteroliza); daca digestia enzimatica pre-domina, procesul se numeste n. de lichefiere', b) denaturarea proteinelor, atat a celor structurale, cat si a enzimelor, expri-mata prin alterarea structurii tridimensionale, care explica tendinta de calcificare a tesuturilor moarte, prin disponibilizarea unor legaturi normal saturate ale lanturilor proteice de aminoa-dzi; daca denaturarea proteica domina, procesul se numeste n. de coagulare. In n. se produc alterari care due la dis-trugerea nucleelor: *picnoza, *cariorexis si "carioliza. N. se produce In cadrul unor boli sau prin actiunea unor agenti chi-mici si fizid. V. apoptoza, gangrena, sfacel. Localizata la nivel osos (capul femurului), n. constitute substratui unor boli (*boala Calve-Legg-Perthes, *boala Chandler). 2) Notiune electrocar-diografica referitoare la prezenta unui infarct recent sau cica-trizat, caruia Ti corespunde o zona inerta bioelectric. Deficitului de masa miocardica Ti corespunde pe electrocardiograma aparitia unei unde Q patologice, larga (peste 0,04 s), ampla cat eel putin 25 % din valoarea undei R, sau chiar disparitia undei R, Inlocuita printr-o unda Q transformata In unda QS. V. si sindrom de iscriemie-leziune.