MONOMANIE MONOMANIE, s. f. / monomanie, s. f. / monomania. [Gr. monos = singw; mania = ne6unie..] Afectare mentala carac-terizata prin distorsiunea proceselor de gandire cu referire la un singur subiect sau la o singura idee. Se manifesta, In general, sub forma unui *delir partial exprimat printr-o pasiune exaltata si expansiva (*erotomanie, *piromanie) sau *fobii va-riate, *obsesii diferite, de fiecare data unice. Sin.: delir partial.