ANTAGONISM ANTAGONISM, s. n. / antagonisme, s. m. / antagonism. |br. antagonisma = pozifie, de ia anti = contra, agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme, organe, fenomene sau substante. Prin a. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. Tipuri de a.: 1) A. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. A. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor, activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. Legarea se produce conform *legii maseloc, ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. 2) A. medica-mentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna, ce poate avea ca rezultat diminuarea, anularea sau inversarea efectelor lor. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare, biochimic, a. competitiv sau necompetitiv. 3) A. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene, cu care este asociata. 4) A. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist-*receptor.