Ipoteca - Dictionar Juridic

Pentru un rezultat mai bun, cauta cuvintele la singular


Ipoteca
drept real accesoriu exercitat de creditor asupra unuia sau mai multor bunuri imobile ale debitorului, in scopul garantarii unor obligatii determinate. Constituind o garantie imobiliara, ipoteca ii confera creditorului:a) dreptul la urmarire a imobilului in mainile oricui s-ar gasi;b) dreptul de a cere executarea silita prin scoaterea la vanzare a imobilului;c) dreptul de a fi platit cu preferinta din pretul realizat.Ipoteca este prin natura sa indivizibila, ea subzistand in intregime asupra tuturor imobilelor afectate, asupra fiecaruia si asupra fiecarei portiuni din aceste imobile. Pot forma obiectul ipotecii numai bunurile care se afla in circuitul civil. Debitorul pastreaza asupra imobilului ipotecat, pana la scadenta, toate atributele dreptului de proprietate, cu exceptia ipotecii cu indisponibilizare, care ingradeste dreptul de dispozitie juridica.Ipoteca poate fi legala sau conventionala. Ipoteca legala ia nastere in virtutea unei dispozitii speciale a legii (Ex.: ca masura asiguratorie pentru executarea silita a creantelor statului; masura asiguratorie in procesul penal pentru garantarea executarii despagubirilor la care poate fi obligat inculpatul pentru prejudiciul produs prin infractiune; ipoteca institutiilor bancare si C.E.C.-ului asupra bunurilor cumparate de catre persoanele fizice cu credite acordate de catre aceste institutii, pana la achitarea in intregime a creditului acordat).Ipoteca conventionala ia nastere din conventia partilor, cu indeplinirea conditiilor prevazute de lege. Proprietarul imobilului poate consimti la instituirea ipotecii numai daca are capacitatea de exercitiu, ca in orice act de instrainare. Contractul de ipoteca se incheie numai in forma autentica. Ipotecile sunt supuse sistemului de publicitate prin inscriptie ipotecara.Ipoteca se stinge prin: stingerea obligatiei pe care o garanteaza; renuntarea creditorului (cu exceptia cazurilor in care, potrivit legii, renuntarea nu este admisibila); prescriptie; pierderea totala a bunului ipotecat; consolidare (aceeasi persoana devine atat creditor cat si posesor al bunului ipotecat); purgare (procedura prin care detinatorul elibereaza de sarcini imobilul, punand la dispozitia creditorului un imobil de aceeasi valoare sau consemnand la o institutie bancara o suma egala cu valoarea creantei asigurate).


Despre "Dictionar Juridic Roman"

Acest Dictionar Juridic Roman este un dictionar in care termeni juridici sunt explicati in detaliu, venind astfel in ajutorul tau, indiferent ca esti student, elev, profesor sau avocat. Acest dictionar de cuvinte juridice este o unealta la indemana pe care o puteti folosi in proiectele dumneavoastra, la scoala sau la munca.

Concluzii "Dictionar Juridic Roman"

Folositi cu incredere acest dictionar juridic roman pentru ca nu o sa va dezamageasca la greu.