subvențiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBVENȚIÚNE s. f. v. subvenție.subvențiune (Dicționar de neologisme, 1986)SUBVENȚIÚNE s.f. v.
subvenție.
subvențiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*subvențiúne f. (lat.
sub-ventio, -ónis, d.
sub-venire, a ajuta. V.
con-, in- și
pre-vențiune). Ajutor în banĭ, subsidiŭ:
guvernu a acordat o subvențiune uneĭ fabricĭ. – Și -
ențíe.subvențiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBVENȚIÚNE s. f. v. subvenție.subvențiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)subvenți(un)e f.
1. ajutor în bani;
2. fond ce guvernul acordă spre a susține o întreprindere sau o instituțiune.