prosilogism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROSILOGÍSM, prosilogisme, s. n. Silogism a cărui concluzie este premisa unui silogism următor. – Din
fr. prosyllogisme.prosilogism (Dicționar de neologisme, 1986)PROSILOGÍSM s.n. Silogism dintr-un polisilogism cu funcție de premisă majoră, din care derivă premisa silogismului următor; episilogism. [< fr.
prosyllogisme, cf. gr.
pro – înainte,
syllogismos – silogism].
prosilogism (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROSILOGÍSM s. n. silogism dintr-un polisilogism a cărui concluzie servește ca premisă a silogismului următor (episilogism). (< fr.
prosyllogisme)