nervurat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NERVURÁT, -Ă, nervurați, -te, adj. (Rar) care este străbătut de nervuri, cu nervuri. – Din
fr. nervuré.nervurat (Dicționar de neologisme, 1986)NERVURÁT, -Ă adj. Cu nervuri, canelat. [Cf. fr.
nervuré].
nervurat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nervurát adj. m.,
pl. nervuráți; f. nervurátă, pl. nervuráte