impact (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IMPÁCT, impacturi, s. n. 1. (
Livr.) Ciocnire a două sau mai multor corpuri.
2. Influență, înrâurire a unei idei, a unei lucrări etc. asupra unei persoane, asupra evenimentelor etc.
3. Șoc; surpriză. – Din
fr. impact, lat. impactus.impact (Dicționar de neologisme, 1986)IMPÁCT s.n. (
Fiz.) Fenomenul de intrare în contact a două corpuri, dintre care cel puțin unul este în mișcare; ciocnire, coliziune, tamponare. ◊
Punct de impact = locul unde un proiectil atinge ținta. [< fr.
impact, cf. lat.
impactus].
impact (Marele dicționar de neologisme, 2000)IMPÁCT s. n. 1. coliziune a două sau a mai multor corpuri, dintre care cel puțin unul este în mișcare. 2. ciocnire, incidență. 3. (fig.) efect de șoc, de surpriză. ◊ influență, efect. ◊ contact, lovire. 4. relație; întâlnire, incidență. 5. prezență. (< fr.
impact, lat.
impactus)
impact (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)impáct s. n.,
pl. impácturiimpact (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IMPÁCT, impacturi, s. n. 1. Ciocnire a două sau mai multor corpuri.
2. Influență, înrâurire a unei idei, a unei lucrări etc. asupra unei persoane, asupra evenimentelor etc.
3. Șoc; surpriză. — Din
fr. impact, lat. impactus.