ginerică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GINERÍCĂ s. m. (
Fam.) Diminutiv al lui
ginere. –
Ginere +
suf. -ică.ginerică (Dicționaru limbii românești, 1939)ginerícă m. fără pl., art.
-ca, gen.
al luĭ. Munt. Fam. Ginere.
ginerică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!ginerícă (
fam.)
s. m.,
art. gineríca, g.-d. art. lui ginerícă/ginerícăiginerică (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ginerică m. nume desmierdător dat mirelui (v.
ginere).