formațiune - explicat in DEX

formațiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FORMAȚIÚNE s. f. v. formație.

formațiune (Dicționar de neologisme, 1986)
FORMAȚIÚNE s.f. v. formație.

formațiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FORMAȚIÚNE s. f. 1. complex de straturi din scoarța Pământului depuse într-o anumită perioadă geologică. 2. ~ social-economică = categorie a materialismului istoric ce desemnează o treaptă istorică a dezvoltării societății, caracterizată printr-un nivel determinat al forțelor de producție, prin relațiile de producție corespunzătoare acestora și o suprastructură generată de aceste relații. 3. așezare a militarilor (sau a subunităților militare) în cadrul unei unități în vederea executării unei misiuni. (< fr. formation, lat. formatic)

formațiune (Dicționaru limbii românești, 1939)
*formațiúne f. (lat. formátio, -ónis). Acțiunea de a forma orĭ de a se forma. Lucru format, modu cum e format (o stîncă, un teren, o trupă): formațiunĭ cŭaternare, formațiune densă. În formațiune, nedezvoltat încă: societate în formațiune. – Și -áție.

formațiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
formațiúne (structură anatomică, economică, geologică, militară) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. formațiúnii; pl. formațiúni

formațiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
formați(un)e f. acțiunea de a (se) forma.