ficțiune - explicat in DEX

ficțiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FICȚIÚNE, ficțiuni, s. f. Reprezentare produsă de imaginația cuiva și care nu corespunde realității sau nu are corespondent în realitate; plăsmuire a imaginației; născocire. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. fiction, lat. fictio, -onis.

ficțiune (Dicționar de neologisme, 1986)
FICȚIÚNE s.f. Născocire, creație a imaginației; reprezentare falsă produsă de imaginația cuiva. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. fiction, lat. fictio].

ficțiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FICȚIÚNE s. f. 1. închipuire, creație a imaginației; reprezentare falsă produsă de imaginația cuiva. 2. latură specifică a creației artistice, calitatea acesteia de a sugera întâmplări adevărate. (< fr. fiction, lat. fictio)

ficțiune (Dicționaru limbii românești, 1939)
*ficțiúne f. (lat. fictio, -ónis). Închipuire. Lucru închipuit.

ficțiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ficțiúne (-ți-u-) s. f., g.-d. art. ficțiúnii; pl. ficțiúni

ficțiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ficțiune f. plăsmuire: ficțiunile poeziei.