ecvestru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ECVÉSTRU, -Ă, ecveștri, -stre, adj. De călăreț, călare; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. – Din
fr. équestre, lat. equestris.ecvestru (Dicționar de neologisme, 1986)ECVÉSTRU, -Ă adj. De călăreț; călare. [Pron.
ec-ves-, scris și
equestru, pl.
-eștri, -estre, var.
ecuestru, -ă adj. / < lat.
equester <
equus – cal, cf. fr.
équestre].
ecvestru (Marele dicționar de neologisme, 2000)ECVÉSTRU, -Ă adj. de călăreț; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. (< fr.
équestre, lat.
equester, -tris)
ecvestru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ecvéstru adj. m.,
pl. ecvéștri; f. ecvéstră, pl. ecvéstreecvestru (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ecvestru a. călare:
statue ecvestră.ecvestru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ECVÉSTRU, -Ă, ecveștri, -stre, adj. De călăreț, călare; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. — Din
fr. équestre, lat. equestris.