ecuatorial - explicat in DEX

ecuatorial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ECUATORÍÁL, -Ă, ecuatoriali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține ecuatorului, privitor la ecuator; specific, caracteristic ecuatorului. ◊ Zonă ecuatorială = zonă de circa zece grade care se întinde de o parte și de alta a ecuatorului. Coordonate ecuatoriale = sistem de coordonate pentru determinarea locului unui astru pe sfera cerească în raport cu ecuatorul ceresc. 2. S. n. Lunetă astronomică cu un mecanism care îi permite să se rotească în jurul unei axe perpendiculare pe planul ecuatorului ceresc, în scopul urmăririi unui astru. [Pr.: -cu-a-to-ri-al] – Din fr. équatorial.

ecuatorial (Dicționar de neologisme, 1986)
ECUATORIÁL s.n. (Astr.) Instrument cu care se observă mișcarea stelelor și se determină coordonatele lor ecuatoriale. [Pron. -ri-al, var. ecvatorial s.n. / cf. fr. équatorial].

ecuatorial (Dicționar de neologisme, 1986)
ECUATORIÁL, -Ă adj. De (la) ecuator, specific ecuatorului. ◊ Zonă ecuatorială = zonă de circa 10 grade care se întinde de o parte și de alta a ecuatorului; coordonate ecuatoriale = sistem de coordonate prin care se determină poziția aștrilor în raport cu ecuatorul ceresc. [Pron. -ri-al, scris și equatorial, var. ecvatorial, -ă adj. / cf. fr. équatorial, it. equatoriale].

ecuatorial (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ECUATORIÁL, -Ă I. adj. 1. de (la) ecuator, specific ecuatorului. ♦ zonă ~ă = zonă de circa 1⁰ grade care se întinde de o parte și de alta a ecuatorului; climă ~ă = climat din zona ecuatorială, temperatură constant ridicată și pluviozitate abundentă; coordonate ĕ = sistem de coordonate prin care se determină poziția aștrilor în raport cu ecuatorul ceresc. 2. care împarte în două jumătăți. ♦ (biol.) placă ~ă = plan median al unei celule unde cromozomii fisurați se grupează în cursul mitozei. II. s. n. lunetă astronomică pentru observarea mișcării stelelor și determinarea coordonatelor lor ecuatoriale. (< fr. équatorial)

ecŭatorial (Dicționaru limbii românești, 1939)
*ecŭatoriál, -ă adj. (d. ecŭator; fr. équatorial). Al ecŭatoruluĭ: linia ecŭatorială. De la ecŭator: țările ecŭatoruluĭ. S. n., pl. e. Aparat compus dintr´o lunetă mobilă în prejuru [!] uneĭ axe paralele la axa lumiĭ și care servește a observa mișcarea stelelor. Coordonatele ecŭatoriale ale uneĭ stele, ascensiunea dreaptă și declinațiunea. – Fals ecv-.

ecuatorial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ecuatoriál¹ (-cu-a-, -ri-al) adj. m., pl. ecuatoriáli; f. ecuatoriálă, pl. ecuatoriále

ecuatorial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ecuatoriál² (-cu-a-, -ri-al) s. n., pl. ecuatoriále

ecuatorial (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ecuatorial a. 1. ce ține de ecuator: cerc ecuatorial; 2. situat sub ecuator: regiuni ecuatoriale.

ecuatorial (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ECUATORIÁL, -Ă, ecuatoriali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține ecuatorului, privitor la ecuator; specific, caracteristic ecuatorului. ◊ Zonă ecuatorială = zonă de circa zece grade care se întinde de o parte și de alta a ecuatorului. Coordonate ecuatoriale = sistem de coordonate pentru determinarea locului unui astru pe sfera cerească. 2. S. n. Lunetă astronomică cu un mecanism care îi permite să se rotească în jurul unei axe perpendiculare pe planul ecuatorului ceresc. [Pr.: -cu-a-to-ri-al] – Din fr. équatorial.