amorsare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMORSÁRE, amorsări, s. f. Acțiunea de
a amorsa și rezultatul ei. –
V. amorsaamorsare (Dicționar de neologisme, 1986)AMORSÁRE s.f. Acțiunea de a amorsa și rezultatul ei. : amorsaj. [<
amorsa].
amorsare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AMORSÁRE, amorsări, s. f. Acțiunea de
a amorsa și rezultatul ei.
Amorsarea unei explozii.amorsare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)amorsáre s. f.,
g.-d. art. amorsắrii; pl. amorsắriamorsare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMORSÁRE, amorsări, s. f. Acțiunea de
a amorsa și rezultatul ei. —
V. amorsa.