cumpărător - explicat in DEX

cumpărător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CUMPĂRĂTÓR, -OÁRE, cumpărători, -oare s. m. și f. Persoană (fizică sau juridică) care cumpără. – Cumpăra + suf. -ător.

cumpărător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cumpărătór s. m., pl. cumpărătóri

cumpărător (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cumpărător m. cel ce cumpără.

cumpărător (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CUMPĂRĂTÓR, -OÁRE, cumpărători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care cumpără (mărfuri). 2. Persoană care, în virtutea unui contract de vânzare-cumpărare, dobândește, contra unei plăți, dreptul de proprietate asupra unui bun. — Cumpăra + suf. -ător.