cumpăni - explicat in DEX

cumpăni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CUMPĂNÍ, cumpănesc, vb. IV. 1. Tranz. A cântări (cu cumpăna). ♦ A aprecia greutatea sau alte calități ale unui obiect. 2. Tranz. A pune în stare de echilibru; a echilibra. 3. Refl. și tranz. A (se) clătina, a (se) legăna. 4. Tranz. și intranz. Fig. A cântări cu mintea, a chibzui, a socoti. ♦ Refl. A sta la îndoială înainte de a lua o hotărâre; a șovăi. 5. Refl. Fig. A lua o hotărâre; a se decide. 6. Tranz. Fig. (Reg.) A îndemna, a sfătui. 7. Tranz. Fig. A fi mai presus de...; a întrece; a precumpăni. – Din cumpănă.

cumpăni (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
cumpăní, cumpănesc, vb. tranz. – A cântări: „Numai noi te-om cumpăni / De trei ori cu talerii” (Bârlea 1924 I: 13). – Din cumpănă (din sl. konpona < lat. campana, cf. alb. kumpóna) + -i.

cumpăni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cumpăní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cumpănésc, imperf. 3 sg. cumpăneá; conj. prez. 3 să cumpăneáscă

cumpăni (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CUMPĂNÍ, cumpănesc, vb. IV. 1. Tranz. A cântări (cu cumpăna). ♦ A aprecia greutatea sau alte calități ale unui obiect. 2. Tranz. A pune în stare de echilibru; a echilibra. 3. Refl. și tranz. A (se) clătina, a (se) legăna. 4. Tranz. și intranz. Fig. A cântări cu mintea, a chibzui, a socoti. ♦ Refl. A sta la îndoială înainte de a lua o hotărâre; a șovăi. 5. Refl. Fig. A lua o hotărâre; a se decide. 6. Tranz. Fig. (Reg.) A îndemna, a sfătui. 7. Tranz. Fig. A fi mai presus de...; a întrece; a precumpăni. — Din cumpănă.

cumpănì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cumpănì v. 1. a trage la cumpănă, a pune în echilibru; 2. fig. a compensa: mult rău o fapta bună ’n ceruri cumpănește AL.; 3. a chibzui: cumpănește-ți bine cuvintele nebune AL.; 4. fig. a cerceta cu de-amănuntul: te cumpănește din ochi; 5. a sta în cumpănă.