aromit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AROMÍT, -Ă, aromiți, -te, adj. 1. (Rar) Ațipit.
2. Parfumat, înmiresmat, îmbătător. –
V. aromi.aromit (Dicționar de argou al limbii române, 2007)aromit, -ă, aromiți, -te, adj. 1. adormit, somnoros.
2. beat
aromit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AROMÍT, -Ă, aromiți, -te, adj. 1. Parfumat, înmiresmat, îmbătător.
2. Ațipit. –
V. aromi.aromit (Dicționaru limbii românești, 1939)aromít n. Aromire:
un aromit de florĭ. Mireazmă (CL. 1910,317).
aromit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AROMÍT, -Ă, aromiți, -te, adj. 1. (Rar) Ațipit.
2. Parfumat, înmiresmat, îmbătător. —
V. aromi.